Dacă nu vrei să te taie, nu fi oaie!Voi ştiţi ce s-a-ntâmplat pe 1 octombrie? Nu vorbesc de Ziua Chinei, Ziua Mondială a Vegetarianismului, vreo altă sărbătoare ori ziua de naştere a vreunui prieten… A intrat în vigoare noul Cod civil [nu ştiu cu ce semn de punctuaţie, emoticon ori altceva aş putea marca finalul acestei propoziţii…] Am prieteni şi cunoştinţe printre judecători, procurori, avocaţi, grefieri—majoritatea îşi fac meseria cu onestitate, entuziasm şi chiar plăcere—dar, cu scuzele de rigoare, părerea mea despre justiţia noastră e una destul de proastă :-( Îmi apare ca un dinozaur—nu neapărat masiv, dar greoi şi lent; ar (mai) putea ţine balanţa, dar e epuizat…
proverb reamintit mie, săptămâna trecută, de Vasile Spinei
| sursa: imagini de la www.wikipedia.org, împreunate cu OpenOffice Draw |
Da’ şi mie oare ce nu-mi mai convine?!? Să trec peste faptul că adoptarea acestui nou Cod s-a făcut cu încălcarea legilor în vigoare? Să trec peste faptul că, de doi ani, nu s-a făcut un studiu de impact şi încă nu ştim cât o să ne coste punerea în aplicare şi care vor fi efectele financiare, chiar bugetare, ale acestui Cod? Să trec şi peste faptul că magistraţii nu au fost instruiţi o iotă despre implicaţiile noului Cod asupra cauzelor aflate deja pe rol? Să trec peste faptul că noile cauze, cele înaintate justiţiei de azi înainte, vor sări ca pinguinii direct pe masa Curţii Constituţionale (CCR), invocându-se excepţii după excepţii? Păi, eu sunt mic şi nesemnificativ, aşa că pot face toate astea…
Dar e un alt lucru pe care nu-l pot face: nu pot să trec peste implicaţiile pe care eu le văd asupra modului de funcţionare a justiţiei în 2012, care e an electoral! Noul Cod va induce incertitudine şi impredictibilitate într-o justiţie deja bolnavă, pe care noul CSM încă nu ştie cum s-o gestioneze, cu atât mai puţin s-o vindece. Incertitudinea şi impredictibilitatea, dublate de lipsa instruirii şi de lipsurile financiare, vor face judecătorii susceptibili de-a greşi—mult şi des, de data asta chiar şi neintenţionat! Dar, la pachet, se pregăteşte o lege privind răspunderea magistraţilor—şi nici CSM, nici asociaţiile magistraţilor încă nu s-au prins unde
Bine, măi, Vrăbioiule, luminează-ne tu, na, dacă eşti aşa deştept!? Eu doar scriu ce cred eu—îmi doresc, de fapt, să mi se dovedească exact contrariul!—dar mi-e teamă că s-ar putea să am dreptate :-( Am învăţat, la/în training, că adulţii au nevoie de predictibilitate, însă judecătorii nu vor avea parte de-aşa ceva. Vor greşi în mod natural şi vor deveni şantajabili prin mecanismul răspunderii instituit de noua lege. Li se va oferi „şansa” de-a li se ierta orice greşeli, dacă activitatea lor în birourile electorale din 2012 va fi „corespunzătoare.” Iar marea aglomerare de cauze introduse pe rolul CCR va oferi un nou cal de bătaie (electoral) cu privire la modificarea Constituţiei…
Da, politicienii care au preluat puterea în 2009 (Parteneriatul pentru România, PDL-PSD; nu că PNL, PC şi UDMR ar fi mai breji!) au încălcat cel puţin o poruncă din decalogul politicienilor şi ne-au închinat unui viţel de aur, unui idol fals, numit reforma justiţiei :-( Apoi, s-au certat şi s-au despărţit şi nimic n-au isprăvit! Problemele fundamentale ale justiţiei din ţara asta sunt legate de procedură (termene prea îndelungate din cauza prea multor litigii—nu doar pentru că viaţa are un ritm mult mai rapid decât la 1865, ci şi pentru că legile-s mult mai proaste!) şi finanţare insuficientă şi management defectuos… Iar noul Cod civil nu rezolvă niciuna din îngrijorările Europei ori nevoile românilor:-(
Au trecut mai bine de 20 de ani de când rătăcim prin deşert… Recunosc, oferta cu viţelul de aur al reformelor de tot felul a fost o mişcare politică inteligentă; nu deşteaptă, dar inteligentă; poate că nici politică, ci doar politicianistă, dar tot inteligentă—pentru ei, evident! Din păcate, vom continua să rătăcim prin deşertul crizelor şi reformelor, sub flamura noilor coduri, pentru că nici nu aşteptăm vreun Moise înţelept, nici nu ştim/nu ne gândim (cum) să ni-l facem/inventăm… E tare tristă ţara asta, în care până şi chemarea la acţiune vorbeşte despre stăpâni, în loc de reprezentanţi—nici nu mă miră (şi nici în 2008 nu m-a mirat) că spotul ăsta a fost interzis de CNA…
PS1 M-ar bucura să nu se-nţeleagă de-aici c-aş fi împotriva ideii de-a avea noi coduri ori celei de-a reglementa mai bine răspunderea magistraţilor—sunt pentru! Dar vreau să fim atenţi la ce anume reglementăm, când o facem, cu ce consecinţe şi dacă nu cumva am putea obţine acelaşi lucru şi pe alte căi decât legiferarea prin proceduri de urgenţă!
PS2 Joi, pe când eram la Chişinău, am promis că-mi voi împărtăşi pe blog impresiile despre întâlnirea cu studenţii de la USM. Îmi pare rău, dar impresiile vor mai întârzia câteva zile :-(
Într-un sistem în care una dintre bubele cele mai cu moţ e lipsa de unitate a jurisprudenţei (treabă pe care Comisia ne-o cântă raport de raport, de altfel -- şi există un proiect de lege care oferă mecanisme juridice de unificare, da’ zace la Parlament), ăi de-o să sufere cel mai tare o să fie bieţii justiţiabili, o cauză pe rol o să fie un fel de loterie sinistră, acu’ să vezi lipsă de predictibilitate!
ReplyDeleteÎn aceeaşi idee, însă, nici dracu’ n-a văzut, într-un stat civilizat, adoptare de coduri cum ni s-a întâmplat nouă. Tare aş vrea să ştiu, de fapt, dacă există vreun stat, fie el şi mai zimbabwean aşa, în care să se schimbe, cvasi-peste noapte, normele care guvernează viaţa omului de la bună dimineaţa până când se vâră seara cu nevasta în pat (sau logodnica, mai ştii?!). Cam care-s nevoile sociale cărora Codul civil Predoiu (ha!) le răspunde?! Am întrebat-o pe tânăra juristă Mishu despre asta şi s-a uitat la mine de parcă voiam s-o bat. Studiu de impact? Un vis, frăţică. Adică fix cum e şi ăla în care magistraţii, într-un stat de drept real, n-ar trebui să aibă vreo treabă cu ideea de an electoral. Dar... ai dreptate. :(
PS 1 octombrie a mai fost şi ziua internaţională de luptă împotriva cancerului la sân, iar Palatul de Justiţie a fost luminat în roz. Cică bancurile circulă deja. :D
mi-am mai adus aminte de-o faza electorala, din 96... unii lupi din guvernul vacaroiu si-au schimbat parul, acum la unpr... pe-atunci, cu legea 115 si declaratiile de avere tinute la sertar, tot asupra judecatorilor din birourile electorale s'au facut presiuni... nu stiu care din variantele astea e mai contondenta, nu stiu care-i mai subtila, da' stiu ca nu-mi place!!! oricum, imi pare ca legea consecintelor neintentionate loveste din nou ;) pacat ca durerea loviturii n'o suporta doar cei care merita, ci si intreaga populatie a acestei tari de locuitori care nu mai vor sa se faca, o data, cetateni :(
ReplyDeletede fapt sincera sa fiu traim intr-o societate indiferent unde inca persista "regula turmii" pentru ca desi parca exista libera exprimare totusi "dak acela face fac si eu" neconstientizind ca vocea lui si nu a vecinului poate fi mai importanta si corecta, dar ce sa faci asta e,....reformele sunt doar cu numele de reforme, iar soceitatea nu poate face nimik paote din nestiinta poate din nedorinta si apoi orice se face in apropiere de alegeri se face doar superficial, pentru ca sa "unga ochii" oamenilor asa ......asta e adevarul pe care o persoana desi vrea nu-l poate schimba, poate cu timpul se va gasi acel erou ca sa aduca o raza de lumina, dAr FIE eu nu cred in asta..
ReplyDelete